Nostalgie

Aveam 15 ani la revolutie (si folosesc generic acest termen, nu stau acum sa caut argumente pro si contra). Eram deja formata, turnata intr-un tipar social. Da, nu erau libertatile de azi. Da, nu era abundenta de azi. Da, nici nu exista libera circulatie. Da, nu aveam sute de canale tv. Le povesteam mai zilele trecute unor colegi de facultate (care au in jur de 19-20 de ani) ca eu, cind ieseam, ma duceam la prajitura si suc, iar dupa '89 ma duceam la o pizza si un suc. Nu erau cluburile, erau discoteci, se organizau ceaiuri dansante, serate si daaaaaaaaaa, mergeam la Ateneu...

Iesi azi pe strada! Ce ti-e dat sa vezi? Batrini saraci, care se tiriie in haine vechi si pantofi scilciati. Vezi lume mereu pe fuga, de parca ar fi haituiti. Vezi pe cei de virsta mea (35) care sunt ceea ce se numeste "generatia de sacrificiu". Noua ni s-a dat o sansa sa "schimbam", cel putin in teorie. Dupa parerea mea, generatia de 30-35 de ani, cea care a prins si un pic de atunci si mai mult de acum are mai multe sanse la schimbare. Vezi adolescenti care, prea multi dintre ei, se comporta ca parte dintr-o turma beata, drogata de la prea multa lucerna, pe care o mina niste ciini dintr-o parte intr-alta... Am un coleg, a terminat liceul in toamna, si asta e deja sictirit de ce e in jurul lui... "Fuck it, nu am chef!", sau "Fuck, ma plictiseste aia!", sau "M-am plictisit aseara cind incercam sa invat la materia x". Nu zic ca e ceva anormal sa fii plictisit, sau sictirit, dar cind tot ceea ce prezinti tu despre tine este o imensa plictiseala, dezgust, sau cum zic englezii - spleen - ce sa mai zici...?  Ce mi se pare interesant este ca romanul, in diaspora, se comporta ca in tara, adica romaneste, ciobaneste, birfeste, toaca, da din clanta, il freaca grija de capra vecinului, etc.  Scoate-l pe roman dintre romani si sa vezi cum se slefuieste romanul nostru! De ce? Pentru ca este dat deoparte daca mai continua sa fie neispravit...

La inceput de secol (anii 1900), un roman destept a facut un studiu. El se numea Dumitru Draghicescu si a fost discipol al lui Emile Durkheim (parintele sociologiei). Draghicescu s-a aplecat intr-un studiu asupra societatii romanesti; demonstreaza ca romanii sunt neispraviti si imaturi din punct de vedere spiritual si social, iar trasatura recurenta a generatiilor de romani este pasivitatea. Si vin atunci sa ma mai mir ca am avut sanse dupa sanse si le-am aruncat pe toate la galeata? Eu nu cred ca ne-am dorit sa scapam de sub Ceausescu, pentru ca nu aveai alt punct de reper, sau termen de comparatie, insa ne-am dorit sa "putem" si noi, ca altii. Vine revolutia, il omorim pe Ceausescu ca pe un ciine, ca niste buni crestini ce suntem, taman de Craciun (cind nu, ca niste buni crestini n-ar fi trebuit sa sarbatorim nasterea lui Isus?) si libertateeeeeeeeeeeeeeeee!! 

Liber, liber, dar la ce ma'sa liber?! Pai, ia hai sa ma iau eu de vecin, ca doar e libertate. Pardon, fraierilor, DEMOCRATIE, ca am scapat de dictatura! Ce zici tu acolo, ba, tirlane?? Nomenclaturistule, huuuuooo! Mi-am luat masina mai tare asa ca, mucles! Si sunt patron, ba, clar? Ciocu' mic! Ce daca am avut 5 societati si le-am falimentat pe toate, ma fomistule?! EU SUNT PATRON! Si fac si Turcia, aduc aur si toale, ba, fraiere! Iar tu nu poti sa-mi faci nimic, ca te rezolv eu! Si daca stii, am mers, draga, in Bulgaria, la mare (ce taaare!!). Eu am 2 masini, ba eu le am mai tari, si eu le am mai mari, si eu le am mai scumpe, ce daca stau in chirie si am restanta la facturi!? Nu stiu sa folosesc dusul, ca ma spal odata-n saptamina, dar ma duc sa-mi pun implanturi, tu, sa moara fufa aia de la 2!! Ooo, fotbalistii, sa-mi fac si eu rost de unul!  Idealul meu in viata e sa ma vad la teveu, tu, sa moara toti, sa fiu si eu celebra. Auzi, tu, fata, azi e casting la emisiunea aia tare unde nu tre' sa fac nik, tu, decit sa imi arat cracii si sa stau aplecata tare, tu, sa mi se vada silicoanele, sa crape toate de ciuda, sunt celebra, da, tu!

... Asta e, suntem o natiune de neispraviti, furam si mintim si in loc sa punem mina sa muncim, cum fac vecinii nostri germani, sau 'ai de mai la nord - suedezii - nnnnnaaaaaaahh, doar n-oi fi timpit! Fa tu daca vrei! Ce e mai trist este ca printre neispravitii astia se lupta sa supravietuiasca si oameni adevarati, care nu incap de mizerabili. Si poporul e format din masa mare a oamenilor simpli, si oamenii simpli sunt cei care muncesc si sunt cei care isi rup de la gura sa-si plateasca facturile... Si ma mai mir ca valorile s-au dus pe apa simbetei si ca nu mai stim sa vorbim corect romaneste, ca nu stim sa scriem, si ca ne platim totul in jurul nostru ca sa putem accede la mai bine, mai sus...? Democratie? Nu prea cred! Nu avem exercitiu si nu suntem croiti pentru ea! Mercantilismul e la indemina si il practicam zilnic. Pentru ca suntem saraci, cind am putea fi bogati? Sau pentru ca nu gindim cu capul nostru, ci preluam mimetic de la cel de linga noi? Unde e securitatea sociala? Mi-e dor de ea... Bine a zis George Orwell cind a zis ca "Toate animalele sunt egale intre ele, insa unele sunt mai egale decit altele"! ....... Hai, ca iar mi-am stricat singura ziua....

Allison Iraheta

Nu m-am putut duce la culcare pina nu postez si video-ul lui Allison, cel de iesire din concurs. A iesit antepenultima si a tras un Janis Joplin de zile mari!! Janis Joplin... Aaaa, am uitat sa-ti spun ca Allison avea doar 16 pe care ii implinise cindva pe parcursul emisiunii... Brava, fata mea, la mai mare, ca meriti! Cind scoti un album, te cumpar!

American Idol vs. Romanian Bullshit

Danny Gokey. Locul 3, American Idol, editia de anul trecut. Mai jos este noul lui single:

Pe locurile 1 si 2 s-au luptat Adam Lambert si Kris Allen. Din pacate, Adam (brunetul) a pierdut. Iti dau mai jos un moment din finala American Idol, cind cei doi au cintat cu diverse megastaruri (mega, pe bune!). Urmeaza Adam si Kris IMPREUNA CU QUEEN! Sunt fan Queen de ani de zile, iar cind Freddie s-a prapadit am ramas cu un imens regret. Dupa Paul Rodgers care ma zgiriie la urechea mea fin acordata la Queen, Adam Lambert este primul solist care mi-a placut in locul lui Freddie (si am dreptul sa emit judecati, pentru ca sunt fan:) si inca unul mare!) Imi aduc aminte de anul trecut, cind ma uitam la American Idol, am tipat in gura mare in sufragerie, si m-am ridicat in picioare cu miinile in aer, doar cind l-am auzit pe Adam ce triluri a slobozit. Voila!

si aici, Adam la preselectie, tot Queen:

Adam si Kris, piesa de finala:

si doar Kris, ultima sa piesa din concurs:

Si in continuare, ultimii opt care mai ramasesera in concurs. I-am dat pe ultimii opt, pentru ca, nu stiu de ce, dar din motive de copyright (cred), nu mai gasesc live footages de la American Idol, doar videoclipuri homemade. Danny a iesit pe locul 3 si acum e in country music, roscata (Allison Iraheta) a semnat cu casa de discuri care e in spatele show-ului, negresa a iesit din peisaj, Adam e curtat de Queen si a semnat si el cu casa de discuri, si mai departe nu mai stiu, ca nu am urmarit. Am sa il caut pe Matt Giraud care e un soi de soul-pop... Ce mi-a venit acum cu American Idol? Pentru ca Romania e penibila la capitolul show de calitate (sa nu imi aduc aminte de Megastar, editia nr. 2!!!), pentru ca majoritatea care iese in fata in muzica noastra sufera de diletantism, s.a.m.d. (decit sa vad lesinate cu silicoanele pe afara si craci goi, as sta sa ascult Monica Anghel toata ziua! De fapt,  ce zic eu aici?!?!? As sta sa o ascult pe Monica, punct!) Editia din 2010 a American Idol a inceput, acum sunt in caravana prin tara, in preselectii. Paula Abdul a parasit show-ul, dar in locul ei au semnat-o pe Ellen DeGeneres. De ce ei pot si noi nu? Unde e acum Andreea Crepcia? Stie cineva...? In sfirsit, va prezint: American IIIIIIIIddddooooooolll!!

P.S. A remarcat cineva ca astia cinta laiv? Ce chestie, dom'le!

Rituri de trecere

Asta este tara in care traim, dar asta am vrut cu adevarat? Sau pentru ca nu am stiut unde si cind sa ne oprim, am distrus si acum ne complacem in mocirla pe care noi ne-am produs-o? Citi dintre noi stam cu spatele drept si cu capul sus cind declaram in vreun aeroport strain ca suntem romani? Si mai ales, citi dintre noi suntem dispusi sa facem cu adevarat ceva? Sa pornim schimbarea odata cu noi? Sa fim noi cei care refuzam sub-cultura? Sa nu mai facem rating televiziunilor care se hranesc (la propriu, NB!) din scursura morala si debilitatea nationala? Sa nu acceptam tratamentul jignitor pe care ni-l aplica o fufa de prin administratia publica, cu inalte pretentii la valoare? Sa nu acceptam abuzul clasei politice? Sa nu mai acordam votul de incredere atit de usor, si sa uitam apoi sa sanctionam minciuna pe care ne-au hranit-o ca pe un adevar? Da, citi dintre noi...?...

Am citit un text de Rodica Culcer. Mie, una, nici nu imi place, nici nu imi displace dna Culcer. Nu am nimic cu ea, dar, vorba lui Caragiale: "combate bine"!:) Ia uite ce zice domnia sa:

"Dispretul fata de cultura

Poate ca unii si-au facut iluzii ca, dupa integrarea noastra cu acte în regula la 1 ianuarie, 2007, Romania va deveni ca prin minune o tara autentic europeana, îmbibata de spirit european si de valori europene. Asteptat cu speranta naiva, miracolul nu s-a produs: nici astazi nu simtim ca traim într-o tara de cultura europeana. Daca Romania ar fi o asemenea tara, am avea un corp de intelectuali de elita afirmati în plan social si, macar partial, politic; oamenii care gandesc, care reflecteaza asupra istoriei si evolutiei tarii lor si le pot plasa într-o perspectiva europeana ar fi pretuiti si, mai ales, ascultati. In Franta, Germania sau Marea Britanie - ca sa luam exemplele cele mai elocvente -, intelectualii sunt invi­tati si ascultati cu respect în mass-media. Nimeni nu le spune ca "stau pe gard si fluiera", fara sa se faca de ras. Tot acolo exista dezbateri publice de substanta pe teme ideologice si de politici publice, realizate în forme accesibile unei sectiuni semnificative a publicului. Exista, în plus, emisiuni radio si TV saptamanale de­spre noutatile din lumea spectacolelor, din expozitii si muzee si din literatura. Evenimentele culturale sunt integrate în viata societatii, la teatru gasesti cu greu bilete, iar la marile expozitii te programezi din timp daca vrei sa fii sigur ca intri. Oricine a vizitat muzeele europene (si americane) a putut vedea elevi însotiti de profesorii lor care învatau sa înteleaga si sa aprecieze operele de arta.

In Romania, asemenea deprinderi si initiative culturale au un caracter izolat, fiind realizate eventual în cadrul unui program cu finantare europeana, "ca sa nu pierdem banii". Evenimentele culturale se adreseaza unei categorii restranse a populatiei, raman izolate de restul societatii si nu devin aproape niciodata evenimente ale cetatii. Ar fi greu, e drept, sa ai o viata culturala vizibila si relevanta într-o tara unde, dupa unele statistici recente, doar 8% din populatie are studii superioare si prea putini cetateni stiu bine o limba straina, dupa cum se plangea însusi comisarul european pentru multilingvism, Leonard Orban. Dar nu numai nivelul de pregatire al populatiei ne trage în jos, ci si mass-media, aceasta agora a secolului XXI. Nicio televiziune, nici macar televiziunea care ar avea aceasta misiune, si prea putine ziare îsi pun problema transmiterii valorilor, faptelor si evenimentelor culturale catre marele public si nici nu încurajeaza în vreun fel reflectia din perspectiva europeana asupra directiei în care merge Romania. In consonanta cu mass-media, parlamentarii romani încurajeaza desconsiderarea valorilor europene, respingand cu brutalitate si vulgaritate recomandarile Comisiei Europene si insul­tand fara complexe orice oficial european care atrage atentia asupra neconformitatilor dintre actiunea politica romaneasca si standardele europene, teoretic acceptate de Bucuresti. Nici guvernul nu se da în laturi de la aceasta fronda cand nesocoteste cu buna stiinta cerintele europene. Cultura politica si juridica europeana nu exista, de fapt, pentru oficialii de la Bucuresti.

Pe un astfel de background politico-mediatic, orice discutie pe teme culturale europene în Romania devine un demers don-quijotesc. Oricum, majoritatii politicienilor îi vine sa scoata pistolul cand aude de cultura, iar jurnalistii agreati au învatat sa repete mantra "cultura nu face rating".

Dar cel mai serios impediment în calea afirmarii publice a unei culturi de tip european mi se pare a fi ura politicienilor si trusturilor media afiliate fata de intelectualii de elita. Scandalul "poneiului roz" s-a dovedit o marsava campanie împotriva lui Horia-Roman Patapievici si a oamenilor de cultura din conducerea ICR, exact cand ICR începuse sa se ridice la standardele institutelor culturale ale statelor europene, iesind din rutina pa­guboasa a trecutului care ne-a aruncat în irelevanta pe plan european. Anul trecut, personalitati precum Gabriel Liiceanu, Andrei Plesu si - din nou - Horia-Roman Patapievici au fost supuse celor mai abjecte calomnii si insulte de calibanii Romaniei integrate (ca Dan Voiculescu si Antenele sale, o parte dintre zia­ristii Realitatii TV, ziarul Ziua si altii ca ei), atunci cand au "îndraznit" sa se pronunte pe cateva teme civice si sa accepte o invitatie din partea sefului statului pentru a discuta cateva probleme de politica nationala. Ce conteaza ca presedintii Statelor Unite si liderii marilor state europene au în mod regulat consultari cu intelectualii de marca pe teme majore?

Este greu, asadar, sa vorbesti de integrarea valorilor culturale si intelectuale în societatea romaneasca, cand elitele politice si mediatice promoveaza valori contrare, imprimand actiunilor puterii un caracter anticultural si antieuropean. Iar în lipsa integrarii acestor valori, cum am putea vorbi despre ordonarea vietii noastre politice, economice, sociale si culturale în functie de valorile europene?

Suntem, asadar, departe de Europa culturii, a spiritului, pentru ca nu am construit înca o Romanie a culturii si a spiritului - si departe vom ramane multa vreme, pentru ca nici macar nu ne propunem sa construim o asemenea Romanie."

articol preluat de aici.

"Categoric, 10!"

[...]"Si nu orice fel de 10, ci cu felicitari!" Asta am auzit la examenul la Antropologie si am fost mindra... un 10 e un 10, dar un 10 cu felicitari, primit de la un profesor universitar, cercetator stiintific valoros, si un dascal sever, m-a facut sa-mi salte inima de fericire, pentru o clipa. Din pacate, clipa, efemera ca de fiecare data, a trecut. Si am revenit la cotidianul meu...  Ce (mai) urmeaza...?

Cianura e mai rapida...

Ce am gasit in seara asta pe site-ul lui Silviu Andrei mi-a facut pielea de gaina:

[...] Gheorghe Mencinicopschi, directorul Insitutului de Cercetări
Alimentare din Bucureşti, spune că absolut toate produsele din
magazine, mai puţin cele “eco”, sunt pline de chimicale.

Cel mai mult, însă, atrage atenţia asupra intoxicării cu reclame:
“Mezelurile şi sănătatea n-au nimic în comun. Copiii n-ar trebui să
consume niciun gram. De aceea, publicitatea este agresivă pe segmentul
celor mici”.

Chiar dacă au fost siliţi de legi să treacă pe etichete toate
componentele reţetei, producătorii din România se feresc să dezvăluie
cantităţile adevărate de carne dintr-un produs. [...]

Fa ceva pentru tine si citeste tot articolul!

http://www.silviuandrei.ro/otrava-pe-care-o-mancam-zilnic-citeste-tot/

Antropologie

Asta va fi primul meu examen din an, in data de 18. Cursul nu e nici lung, nici complicat, insa bibliografia e masiva. Nu e beletristica, e de studiat, e de patruns si de inteles. Multa istorie. Analiza comparativa. Relatii internationale. Civilizatii. Fascinant. Ceea ce ma face sa ma intreb cum de se studiaza antropologia (culturala, mai ales) in conditiile in care scoala care se face este mai mult decit aproximativa, cum reusesc copiii astia de 18-19 ani (colegii mei, adica) sa patrunda sensul cuvintelor, si sa patrunda intelesul unui enunt. Nu se studiaza istorie serioasa in scoala, bine ca o avem pe Esca in manualul de istorie... Imi aduc aminte de manualul meu de istorie pentru clasa a XII-a... era un ceaslov gros, maro, intr-un format obisnuit, singular pentru vremurile acelea (1992-1993). Copiii astia nu stiu cine a fost Horthy, sau ce a declansat al doilea razboi mondial, sau ce a fost razboiul rece si ce au fost gulag-urile. Cum sa studieze si sa sustina un examen oral, (nota bene!!) la o materie care la noi este relativ noua? Ma intreb cum de am reusit noi (generic vorbind) sa preluam un sistem care functiona si sa il darimam. Sistemul educational functiona extraordinar la noi, scoala era obligatorie, iar daca nu te ducea capul puteai alege o scoala de meserii. In ziua de azi, am senzatia ca scoala e aproape optionala (judecind strict prin prisma nivelului de excelenta urmarit). Ii aud pe copiii astia cum se exprima, am avut recent ocazia sa descopar ca unii din tinerii mei colegi nu pot citi un text, cursiv si la prima vedere. Facultate, zici? Vorbesc de specializarea Relatii Internationale! Si atunci vin si intreb (retoric!) de ce a ajuns o nulitate precum Elena Basescu, (sau Becali) parlamentar european, adica exponentul unei natiuni? Ce diplomatie stapineste fatuca aia, care a dus-o din gafa in gafa, insa e plina de succesuri? Sa nu crezi ca fundamentul judecatii mele este faptul ca e copilul lui Basescu si de aia am eu un colt impotriva ei. Nu, nicidecum! Ea s-a demonstrat a fi goala de esenta, se exprima greoi, prost, alintat. Ea sigur nu ma reprezinta pe mine! Si nici pe altii pe care ii cunosc! Si nici Becali nu ma reprezinta.  Si atunci, cind toata Europa vede ce calitati exportam noi, ne mai miram ca nu ne baga nimeni in seama si o ceapa degerata valoreaza mai mult in ochii lor decit am valora noi? Zic am valora pentru ca s-a demonstrat cit valoram, realmente. Ca putere hard, Romania se afla pe locul 7 intre tarile europene, membre UE. Ca soft insa, suntem pe locul 24 din 27. Pe locul 7 se afla Slovacia, o tara cu un pic peste 2 milioane de locuitori. Ei stiu sa isi exporte valorile reale. Noi ce exportam? Forme fara fond! Hai, ca iar mi-am stricat singura seara...

Inc-o vorba sa-ti mai spun!

Citi din formatorii de opinie, in frunte cu Andreea Esca, realizeaza ca pe Condoleezza Rice o cheama [c o n d o l i z a] si nu "condolitza"? Bine ca ne luam de Cioroianu ca s-a pierdut cu firea, dar nu ne masuram infatuarea, fornaiala si limba engleza atit de perfect insusita..... Sa nu ma intelegi gresit: nu fac apologia limbii engleze, ci este o dovada de minima curtoazie, deci si de civilizatie, sa ii pronunti omului numele asa dupa cum si-l pronunta el insusi. In cazul nostru, ea insasi. Si anume, [c o n d o l i z a]. Vorbim de stiinte politice, de diplomatie, relatii internationale, summit-uri, si nu suntem in stare sa pronuntam numele fostului secretar de stat...

Repeta dupa mine: con-do-li-zaaa raaaaais. Na, ca n-a fost asa greu...

Sarmale, dar si cozonaci!!

In general, nu ma mai uit la televizor, pentru ca tabla de valori a romanului s-a modificat dupa '89 intr-o ieftineala care indobitoceste. Nu ma simt superioara, nici nu ma pretind a apartine vreunei societati elitiste, dar am un grad de cunoastere care ma impiedica sa accept ceea ce se toarna prin pilnia sociala direct in gitlejul consumatorului. Nu ma deranjeaza maneaua, ma deranjeaza s-o aud la maximum intr-o masina, sau intr-un apartament de bloc, ma deranjeaza sa vad emisiuni intregi unde niste fatuci fara speranta si fara viitor, pe trei sferturi goale, se zbintuie onctuos pe linga niste negriciosi cu aur pe ei. Nu ma deranjeaza emisiunile ieftine si regizate in care unii isi trag la falci si se injura cu multa imaginatie, ma deranjaza abundenta lor. Ma deranjeaza play back-ul facut fara rusine. Ma deranjeaza fatarnicia si stirile de la ora 5 si stirile mondene si blondele plasticate care necheaza pe la cite o emisiune care vinde ieftineala pe bani grei. Ma rog...

Si decit sa ma umplu de rau, prefer sa pastrez distanta si imi gasesc necesarul de stiri si mondenitati in alte moduri. Societatea a devenit ieftina, si noi suntem exponentii ei; idem pentru clasa politica, sau mass media. Mass media noastra pluteste intr-o mare de carente (ca sa fiu eleganta si sa nu o denumesc incultura, sau ignoranta), lipsa de notiuni elementare de gramatica si vocabular. Nu folosi, fratele meu, "locatie" pentru englezescul location, ca nu are treaba tandi cu mandi! Asadar sa indraznesc sa conchid ca, in acceptiunea fitosilor lingvistici, chiria este sinonima cu amplasamentul?

Si ce mama ei de viata e cu adversativele astea?!? "De Craciun, romanul baga in el cozonaci, DAR SI sarmale"?!?!?!?!?, "La vot s-au prezentat Geoana, DAR SI Basescu"?!?!?!? "La concertul cutare vor veni Ionescu, Popescu, DAR SI Georgescu"?!?!?!? Trebuie sa deduc vreo antiteza? Opozitie? Circumstanta adversa? Si, nota bene, nu ma refer la contextul politic, ci cel al limbii noastre, pe care trebuie sa o utilizam corect... Voi cei care apareti pe ecran si sunteti formatori de opinie, astea se numesc jonctiuni adversative! (subordonare introdusa prin conjuctiile adversative dar, iar, insa, ci, precedate obligatoriu de virgula)... Ce s-a intimplat cu batrina si sanatoasa conjunctie si? EU BAG IN MINE COZONACI SI SARMALE, si uite ca nu mi se mai apleaca de atita fitaraie si sforaiala lingvistica. Deci, dam in Vanghelie-care-este, dar nu vedem birna din... gura noastra? Deci, mai scutiti-ne! A, da, si ca sa nu cumva sa creez confuzii blondelor si blonzilor din presa, chestia aia de mai sus, aia intr-o limba necunoscuta care, culmea, nu e engleza pe care o vorbim cu totii "la perfectie", nota bene inseamna nota zece!! Adica, "bravo, felicitari"! Da, da, si e in latina! Asa cum fortuit inseamna fortat, imanent e totuna cu iminent, exclusiv inseamna "in afara de", locatie este locul unde s-a deschis un club nou si noi mincam sarmale, dar si cozonaci! Trebuie sa folosim un limbaj adecvat nivelului nostru de fitaraie nationala. Adica un bagaj lingvistic mai superior decit cel al fraierilor fara fite. Adica pentru elitisti! (SIC!) 

Si pentru ca se poarta redundanta

1. Deci intru in sesiune. Si, ca de fiecare data, in ciuda promisiunii pe care mi-o facusem singura, si anume de a invirti cursurile INAINTE de examene, nu m-am dezmintit nici acum. Deci, cum am sa trec de sesiunea, care este? Desigur, cu intelienta si multa rugaciune, pe care noi, ca popor, o practicam in loc de munca in sine.

2. Deci am fost si am vazut "Avatar". Si ma mai duc o data, cind am sa mai am timp. Deci, mi-a placut, si am lacrimat, si m-am simtit magica. Iar de atunci, usor nostalgica...

3. Deci a trecut si Craciunul. Si Anul Nou. Si am tinut o cura de eliminare a pietrelor de la colecist, cura care mi-a bulbucat ochii, ca la broasca. Deci, in veci si in pururea nu ma mai ating de asa ceva! S-o faca ai' cu tupeu, eu sunt tocita pe la colturi. Vorba aia, "batrina si bolnava"....

4. Deci, la multi ani si un An Nou macar un pic mai bun decit cel vechi! Doamne ajuta-ne si ai mila de noi!